31 mai 2011

set fire to the rain..

alta melodie..aceeasi stare..
nu inteleg de ce scriu pe blogul asta..mai bine mi-as trimite mailul singura...dar daca mi le-as trimite singura..nu ar exista nici cea mai mica sansa ca tu sa citesti..si atunci..de ce sa mai scriu...
nu credeam vreodata sa ajung intr-o asemenea frustrare interioara...ma intreb aceleasi lucruri zilnic...imi dau acelasi raspuns dimineata..gasesc un raspuns diferit noaptea...
cica noaptea e cel mai bun sfetnic...o fi..ca pe intunericul asta nu ramane altceva de facut decat sa iti asculti si sufletul..si sufletul pastreaza doar amintirile frumoase..
memoria e setata pe : keep the bad ones, throw away the good ones...si noaptea vine si acopera procesul de gandire si lasa loc sufletului...
noaptea ies din cutiuta cele mai frumoase amintiri si asa incepe nesomnul...agitatia...singuratatea..dorul...asa incepe...o autodistrugere inceata...
give me an opininion..cause I dont have one..
nu nu ...nu inventez eu fraze in englez..e tot dintr-o melodie...
damn...
dar cica viata e simpla..e complicata ca asa ti-o faci tu...ma tot gandesc..ce o fi asa simplu....
procesul asta ruginit servici, acasa, servici, acasa...e simplu
mancat, dormit, mancat, dormit...e simplu
bucuresti, fagaras, bucuresti, fagaras, bucuresti, zarnesti, bucuresti..e simplu
alb, negru, alb, negru.. e simplu
a iubi sau a nu iubi? asta e intrebarea...de fapt intrebarea e : cat de simplu e cu iubirea? ce sa fie simplu cand ai impresia ca esti un peste care stie sa inoate si totusi se ineaca..
wraa....wraaa...wraaa..


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu