7 aprilie 2009

Timp..incotro mergi?

Bineinteles ca fumand o tigara pe scara de urgenta a cladirii si uitandu-ma la un nenea care mergea in mini-padurea de langa cladire sa faca pipi si ascultand muzica m-a traznit o alta idee...peste 2 luni se implinesc patru ani de cand s-a terminat liceul...patru ani in care am fi putut sa terminam liceul inca o data...E ceva incredibil!!!! Cum sa treaca patru ani si dupa patru ani trecuti noi sa ramanem tot cu amintiri de la cabane si sarbatori in care nu mai putem de nerabdare sa ajungem acasa si sa ne intalnim cu totii...
Au trecut patru ani si eu stiu sigur ca nu o sa plang saptamani la randul dupa cei patru ani trecuti...eventual o sa plang ca au trecut deja patru ani si dimineata la ora cinci cand in club se aude melodia "Ani de liceu" incep si plang si unica imagine care imi vine in minte sunt cinci flacai care se intorceau de la tigara...vlad vasi silviu sebi (care era spectator) si unul mic si negru...si anume nicu...Cred ca o sa plang pentru ca ar trebui ca fiecare patru ani din viata noastra sa fie la fel de intensi cum au fost anii de liceu...si totusi chiar nu am ramas cu nimic dupa cei patru ani petrecuti aici..
Ca nu sa mai zicem si sa nu mai punem la socoteala faptul ca au trecut si mai multi ani de cand am mers la breaza numai eu si iulia si 12 baieti sau cati erau.."contiiuulleee spala=te spaallaa-teeee"...:))))) Si dupa acesti patru ani nu am nici o replica care imi vine in minte...
Au trecut cinci ani de cand stateam pe o bordura in brasov cu cashtile in urechi si ascultam muzica..."if i told u a secret u won't tell to someone "..."so take me don't leave me...baby..love will come through it's just waiting for you"...Au trecut patru ani de cand rar ma mai striga cate cineva in cele mai dizgratioase moduri posibile si tot ce pot sa zic e ca as da orice ca sa fiu strigata "umflato" si "grasan" in fiecare zi..
Imi e dor sa sune telefonul si inainte sa raspunda la telefon Tourette sa zica "paste"...
Imi e dor de intrebari stupide de genul : "unde-i mortul"...de afirmatii de genul: "sa plece parintii lui nicu"..imi e dor de : "nicu ttaacccccciiiii" sau "iuuuubbbiii" sau "mi-ati dat o palma" sau "coolleeeeeeeeeeee"....Si cred ca nu sunt unica care din cand in cand mai viseaza la vremuri insorite in care nu stiam pluralul de la gogoshi sau gogoashe..de vremuri in care cafepedia si turabo si bambu nu existau...ci doar a&g unde ciocolata calda era 8000 de lei...de vremuri in care ma duceam cu 5000 la scoala si imi luam si pufuleti si o tigara la bucata...imi e dor de magazinul 38 de unde isi cumparau unii chiloti....imi e dor de de cola-lemon-uri...de casa big brother...
imi e dor de nicu asa cum era nicu in liceu...imi e dor de sebi...imi e dor de nicu si de sebi asa cum erau ei in liceu...imi e dor de vasi..imi e dor de vlad...de iulia...de cosmin..de mincu...de noi patru asa cum eram in liceu..imi e dor de nicu si de cata asa cum erau in liceu...imi e dor de sacourile noastre imputite...imi e dor de dutza..imi e dor de dirigu..de munteanu...de a&g..de d&c..de vin fiert in crama...imi e dor de cole..de meditatiile la dna roshcu...imi e dor de varsatul de vant cand stateam acasa sa le fac cartofi prajiti la copii..imi e dor de majorate...de oameni care doar atunci invatau ce-i alcoolul...imi e dor de toata lumea...imi e dor de drumurile spre casa cu cei doi haiduci ai mei...de cafelele si tigarile de la fete....ne e dor la toti....ne e dor si nu putem face nimic si am devenit atat de reci...incat dupa patru ani am uitat sau pur si simplu nu mai stim cum sa fim noi..nu mai stim sa oprim timpul in loc....
Da da da...stiu ca viata merge inainte si asta e..dar e imposibil sa nu ma gandesc la cat de frumos a fost..la cat de usor au trecut cei patru ani...la cat de frumosi au fost...si imi e teribil de greu sa realizez ca oricat de multi oameni am cunoscut in ultimii patru ani si ca oricat de multi oameni voi cunoaste in urmatorii patru ani nu ii voi iubi la fel de mult cum v-am iubit pe voi...

2 comentarii:

  1. ala mic si negru (kr nu respira greu)8 apr. 2009, 00:49:00

    Grasan....fara suparare...dar suna un pic a suicid... fruntea sus...coltii sus...trompa sus..."viata e bun si asa rau"...

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumoasă declaraţie. Şi mie mi-e dor de vremurile alea. Şi parcă n-a trecut aşa mult, deşi a cam trecut. Probabil sunt de vină amintirile, că par de ca şi cum s-ar fi întâmplat ieri.

    RăspundețiȘtergere