"Suflete drag, te voi pastra in mine, no matter what, voi zambi atunci cand voi fi batrana si cu par alb si nepotii imi vor sari in cap. Ca si cadou pentru ziua ta, am decis sa te pastrez in sufletul meu orice s-ar intampla."
Viata nu e o linie dreapta si nici o autostrada cu 4 benzi si 2 sensuri. Viata e drum de tara, neasfaltat, prafuit si mergand agale pe drumul asta descoperim oameni, senzatii, sentimente, peisaje, culori, tristete si fericire absoluta.
Se intampla ca in plimbarea noastra sa ajungem la cotituri de drum. Se intampla sa ne ratacim si sa pierdem din minte destinatia finala si atunci hoinarim aiurea pe drumuri necunoscute si noi.
La cotituri de drum ne oprim sa respiram si sa admiram verdele timid de primavara.
Stiu acum ca putem privi dincolo de cuvinte si putem sa simtim mai presus de cuvinte. In spatele cuvintelor trebuie sa gasim fapte, priviri, zambete calde si fericire copilareasca cu suflete indragostite. Putem sa trecem de cotituri si putem sa alegem un drum si mai frumos.
Si acum, spune-mi tu, cum e mai bine? Sa alegem cuvinte si drumuri despartite? Sa alegem tacerea sufletului si sa pornim tinandu-ne de mana pe acelasi drum?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu