18 martie 2011

Un nou inceput

Am incercat sa fac din acest blog ceva muzical...ceva pentru mine..am incercat sa cunosc mai mult decat cunosc..
Sa cunosc si ce se afla in spatele muzicii..am renuntat insa..din lipsa de timp si de rabdare..si in urma unor anunturi facute recent am constientizat ca nu ma intereseaza ce se afla in spatele muzicii..sunt un consumator final ce isi ia exact ceea ce i se da...de ce sa caut in spatele muzicii cand tot ce conteaza este cum o percep in casti si mai departe de casti...in suflet, momente..
Acum ceva timp se nastea dintaiul meu blog..il incepusem intr-o criza de tristete..intr-o criza de speranta si maxima dezamagire..ma dezamagisem pe mine insumi...prea mult poate si..blogul a aparut ca o refulare a unor doruri...scriam de fapt in speranta ca acel iubit pierdut si scapat printre degete sa citeasca in fiecare zi..
Apoi a venit si starea de letargie..in care adormeam inventand doruri..in care zambeam soarelui iscocind povesti cu printi...si in care tristetile apareau din lipsa de ganduri...din prea multe vise ale sufletului si ale trupului..vise neimplinite..
M-am hotarat apoi sa lupt pentru ce iubesc..ca asa e viata cica..tre sa lupti si sa faci compromisuri...am facut compromisuri mai intai si apoi am iubit..am constientizat cum sta treaba cu iubirea si ceata pe retina..
Cum poti sa iubesti uman atunci cand pe ochi ai un val de ceata si ganduri negre infuleca cu pofta ganduri dulci..si atunci..din lipsa de ratiune..am transformat iubirea intr-un chin..m-am transformat intr-o alta "eu"..am jucat jocuri..si tot eu am fost prinsa in capcane..sufeream mai mult decat iubeam..si atunci cand iubeam..pentru 5 sec..5 minute..5 ore..5 zile..pierdeam toata amaraciunea unei viitoare dezamagiri..unei alte noptii in care peretele imi era iubit...
Am avut de ales intre ce ramasese din mine si o agonie a unei relatii...m-am ales pe mine..m-am luptat cu noi doruri...noi lacrimi...cu o singuratate cum nu am simtit niciodata..s-a terminat tot printr-un ADIO..un adio scris nici macar vorbit...si atunci mi-am dat seama..am facut compromisuri, am renuntat la mine, am scris cuvinte in bloguri sa stea dovada...pentru ca mai apoi sa mi se zica ADIO..nu s-a inteles nimic din tot ce am facut..
Fiecare din noi avem un sistem de autoprotejare..si sunt oameni ale caror unica sansa la o noua iubire este speranta ca nu au distrus fosta iubire...si atunci cand nu accepti ca au gresit doi si nu doar unul...incepi sa nascocesti scenarii si iluzii..si arunci tot pe umerii celuilalt..asa iti e tie mai bine..asa vrei tu sa crezi..asa alegi sa ma urasti..asa iti calci cuvintele in picioare...si tot ce ti-am daruit ai aruncat intr-o prapastie..asa iti e mai usor ..sa fii fericit!
Acum e un inceput venit dupa un sfarsit..acesta e un nou blog...pe care sper sa il citeasca doar oameni pe care nu ii cunosc..oameni pe care nu ii stiu..oameni pe care nu o sa ii vad..oameni care nu imi stiu masca zilnica..
Tendintele scrierii sunt triste..depresive..mereu nemultumite..prea rar visatoare si fericite..
Bine ai venit Inceput..te imbratisez..te asez pe rani si astept...


Acum este tot un inceput...nu este un inceput de sfarsit..este un inceput venit dupa un sfarsit..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu