Dansez..am dansat de multe ori si cu multi oameni. Cel mai mult mi-a placut sa dansez cu picioarele in nisip si dansez fara sa gandesc. Dansez zambind si uneori am dansat si plangand. Si imi place sa dansez.
Acum dansez pe un fir de ata. Un fir de ata subtire, fragil, fir de ata care se poate rupe oricand si eu continui sa dansez inconstienta. Si ploua. Imi place ca ploua in timp ce continui sa dansez, dar imi dau seama ca ploaia asta imi distruge firul si poate se rupe mai repede. In stanga am un rasarit de soare, in dreapta un apus. La un capat al firului stai tu. Si inainte sa dansez mi-ai promis ca ma vei prinde daca imi pierd echilibrul si cad. Si cum ma poti prinde cand sub mine e marea?? E o mare adanca si infuriata. Nu e limpede si nici albastra cum imi place mie. Ma opresc pentru o secunda din dans si privesc in jos si ametesc. Valurile albe si zgomotoase imi strica muzica si ma uit la ele si ma cheama, ma cheama. Ma simt un capitan de vas si valurile niste nimfe vrajite care ma striga si ma vor. Te aud cum imi spui sa continui si incep iarasi sa dansez nebuna si calda. Dansez pe un fir de ata si ma ploua. La celalalt capat oricat as incerca sa ma uit nu reusesc sa deslusesc nimic. E un negru infinit, e o pustietate de care imi e frica, e un gol in care nu vad nici valuri, nici soare si daca ar fi noaptea as vedea macar stelele sau luna. Dar nu e nimic..e negru. Ma atrage pustiul asta si ma indrept spre el, insa iti aud vocea si ma intorc inspre tine, iti zambesc si imi continui lin dansul pe firul de ata. Privesc spre rasaritul de soare si e chiar ciudat ca ploau si soarele rasare asa frumos. E dansul meu defapt si poate sa fie oricum: si soare si ploaie si daca vreau eu poate sa si ninga.
Dansez pe firul meu de ata si dansez. Imi e frica. Imi e frica ca o sa cad si ma voi topi in valuri. Imi e frica ca voi fi nevoita sa fug in capatul pustiu. Imi e frica ca nu ma vei putea prinde. Si cum poti tu sa ma prinzi cand ma sufoc si raman blocata pe firul meu de ata si uneori nici nu imi aud muzica.
Dansez pe firul meu de ata si se opreste ploaia. Se opreste ploaia si soarele se ascunde si norii imi zic ca se apropie furtuna. Ma opresc din dans si simt deja ca nu mai am putere sa ma lupt cu vantul. Nu mai pot sa il simt cum imi plezneste buzele si pielea. Te caut si fug inspre tine. Ai disparut. E pustiu in ambele capete. E negru noros si nu mai fug.
Dansez pe firul meu de ata. Am obosit. Si cad in valurile mele albe si zgomotoase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu