Timp..incotro mergi?

Bineinteles ca fumand o tigara pe scara de urgenta a cladirii si uitandu-ma la un nenea care mergea in mini-padurea de langa cladire sa faca pipi si ascultand muzica m-a traznit o alta idee...peste 2 luni se implinesc patru ani de cand s-a terminat liceul...patru ani in care am fi putut sa terminam liceul inca o data...E ceva incredibil!!!! Cum sa treaca patru ani si dupa patru ani trecuti noi sa ramanem tot cu amintiri de la cabane si sarbatori in care nu mai putem de nerabdare sa ajungem acasa si sa ne intalnim cu totii...
Au trecut patru ani si eu stiu sigur ca nu o sa plang saptamani la randul dupa cei patru ani trecuti...eventual o sa plang ca au trecut deja patru ani si dimineata la ora cinci cand in club se aude melodia "Ani de liceu" incep si plang si unica imagine care imi vine in minte sunt cinci flacai care se intorceau de la tigara...vlad vasi silviu sebi (care era spectator) si unul mic si negru...si anume nicu...Cred ca o sa plang pentru ca ar trebui ca fiecare patru ani din viata noastra sa fie la fel de intensi cum au fost anii de liceu...si totusi chiar nu am ramas cu nimic dupa cei patru ani petrecuti aici..
Ca nu sa mai zicem si sa nu mai punem la socoteala faptul ca au trecut si mai multi ani de cand am mers la breaza numai eu si iulia si 12 baieti sau cati erau.."contiiuulleee spala=te spaallaa-teeee"...:))))) Si dupa acesti patru ani nu am nici o replica care imi vine in minte...
Au trecut cinci ani de cand stateam pe o bordura in brasov cu cashtile in urechi si ascultam muzica..."if i told u a secret u won't tell to someone "..."so take me don't leave me...baby..love will come through it's just waiting for you"...Au trecut patru ani de cand rar ma mai striga cate cineva in cele mai dizgratioase moduri posibile si tot ce pot sa zic e ca as da orice ca sa fiu strigata "umflato" si "grasan" in fiecare zi..
Imi e dor sa sune telefonul si inainte sa raspunda la telefon Tourette sa zica "paste"...
Imi e dor de intrebari stupide de genul : "unde-i mortul"...de afirmatii de genul: "sa plece parintii lui nicu"..imi e dor de : "nicu ttaacccccciiiii" sau "iuuuubbbiii" sau "mi-ati dat o palma" sau "coolleeeeeeeeeeee"....Si cred ca nu sunt unica care din cand in cand mai viseaza la vremuri insorite in care nu stiam pluralul de la gogoshi sau gogoashe..de vremuri in care cafepedia si turabo si bambu nu existau...ci doar a&g unde ciocolata calda era 8000 de lei...de vremuri in care ma duceam cu 5000 la scoala si imi luam si pufuleti si o tigara la bucata...imi e dor de magazinul 38 de unde isi cumparau unii chiloti....imi e dor de de cola-lemon-uri...de casa big brother...
imi e dor de nicu asa cum era nicu in liceu...imi e dor de sebi...imi e dor de nicu si de sebi asa cum erau ei in liceu...imi e dor de vasi..imi e dor de vlad...de iulia...de cosmin..de mincu...de noi patru asa cum eram in liceu..imi e dor de nicu si de cata asa cum erau in liceu...imi e dor de sacourile noastre imputite...imi e dor de dutza..imi e dor de dirigu..de munteanu...de a&g..de d&c..de vin fiert in crama...imi e dor de cole..de meditatiile la dna roshcu...imi e dor de varsatul de vant cand stateam acasa sa le fac cartofi prajiti la copii..imi e dor de majorate...de oameni care doar atunci invatau ce-i alcoolul...imi e dor de toata lumea...imi e dor de drumurile spre casa cu cei doi haiduci ai mei...de cafelele si tigarile de la fete....ne e dor la toti....ne e dor si nu putem face nimic si am devenit atat de reci...incat dupa patru ani am uitat sau pur si simplu nu mai stim cum sa fim noi..nu mai stim sa oprim timpul in loc....
Da da da...stiu ca viata merge inainte si asta e..dar e imposibil sa nu ma gandesc la cat de frumos a fost..la cat de usor au trecut cei patru ani...la cat de frumosi au fost...si imi e teribil de greu sa realizez ca oricat de multi oameni am cunoscut in ultimii patru ani si ca oricat de multi oameni voi cunoaste in urmatorii patru ani nu ii voi iubi la fel de mult cum v-am iubit pe voi...

:)))))

pardon...
din categoria multumiri ii multumesc si lui cata, care a participat cu succes la toata leshinatura din organismul si simturile mele..:)

traiesc visand si visand traiesc

no ca o trecut si weekendul...weekend care mi-a depasit nivelul asteptarilor...e o stare de visare continua si nu prea stiu daca a fost vis sau aievea..:)..m-am comportat total contrar gandirii mele si ratiunii mele...si nu pot sa zic ca a fost rau...mai rau e acum ptr ca nu prea gasesc motive si daca e sa ma gandesc la ce simt nu pot sa imi dau seama..oricum e de ras...:))))))
si multumesc pe aceasta cale celor care m-au sustinut in nebunia mea: Yohanna si Dan of corz..Multumesc copii..la mai multe si la mai traznite..:)

Viva la vida

Buunn...ieri a fost o zi foarte interesant...bine..as putea sa zic ca ziua mea a inceput de la ora sase dupa masa...cand am descoperit si muzica lui Mihai Calian..
Baiatul acesta are o voce extraordinara si era sa lesin si sa ma topesc pe sub masa...si nenorocita aia de chitara suna atat de bine incat o trebuit sa ascult cantecele lui vreo 4 ore nonstop ca sa pot trece la chestii de seara..:) Seara a urmat cu stari din cele mai diverse: initial imi venea sa ma tai cu lama ca am renuntat la cantatul la chitara, ulterior m-o apucat o pofta nebuna de alcoale si zbataiala, ulterior am intrat in depresii si in final am iesit din depresii la fel de repede cum am si intrat..ca no...a avut cine sa imi sustina depresia si din depresii am trecut in alte...in stari bune si fericite ptr ca e vineri..
Momentan e soare si frumos si sunt happy happy ptr ca e vineri...IUUUHHUUUU...sper sa fie un weekend funny si de vis..:)
Doamne ajuta!

teoretic si practic

Teoretic ar trebui sa trecem peste si sa mergem mai departe fara a privi in urma...teoretic trebuie sa traim prezentul si sa uitam de trecut si sa mergem mai departe...teoretic ar trebui sa facem doar ceea ce ne place, ptr ca doar atunci putem fi hiper mega extra si super eficienti...teoretic ar trebui sa vrem sa inlaturam lucrurile care ne fac rau, mai ales atunci cand doar noi avem puterea de a le inlatura si de a le controla...Teoretic ar trebui sa fie teoretic simplu sa uiti o persoana cu care se presupune ca nu ai fi avut niciun viitor si care teoretic nu avea nimic in comun cu tine....
Practic lucrurile stau undeva la coltul cel mai si cel mai si cel mai opus...nu putem sa ne lasam de fumat ptr ca nu vrem si ptr ca ne incapatanam sa nu vrem...nu putem uita oameni ptr ca nu vrem sa lasam in urma amintiri asa frumoase...nu putem sa acceptam ca am fost candva fericiti si acum suntem mizerabili..si pana la urma urmei de ce sa fie usor sa uiti pe cineva??? e cel mai greu sa stii ca o sursa a fericirii si a linistei dispare....cum sa nu te simti mizerabil cand stii ca a mai murit o speranta???
Teoretic eu ar trebui sa muncesc acum..practic scriu bloguri....