31 mai 2011

set fire to the rain..

alta melodie..aceeasi stare..
nu inteleg de ce scriu pe blogul asta..mai bine mi-as trimite mailul singura...dar daca mi le-as trimite singura..nu ar exista nici cea mai mica sansa ca tu sa citesti..si atunci..de ce sa mai scriu...
nu credeam vreodata sa ajung intr-o asemenea frustrare interioara...ma intreb aceleasi lucruri zilnic...imi dau acelasi raspuns dimineata..gasesc un raspuns diferit noaptea...
cica noaptea e cel mai bun sfetnic...o fi..ca pe intunericul asta nu ramane altceva de facut decat sa iti asculti si sufletul..si sufletul pastreaza doar amintirile frumoase..
memoria e setata pe : keep the bad ones, throw away the good ones...si noaptea vine si acopera procesul de gandire si lasa loc sufletului...
noaptea ies din cutiuta cele mai frumoase amintiri si asa incepe nesomnul...agitatia...singuratatea..dorul...asa incepe...o autodistrugere inceata...
give me an opininion..cause I dont have one..
nu nu ...nu inventez eu fraze in englez..e tot dintr-o melodie...
damn...
dar cica viata e simpla..e complicata ca asa ti-o faci tu...ma tot gandesc..ce o fi asa simplu....
procesul asta ruginit servici, acasa, servici, acasa...e simplu
mancat, dormit, mancat, dormit...e simplu
bucuresti, fagaras, bucuresti, fagaras, bucuresti, zarnesti, bucuresti..e simplu
alb, negru, alb, negru.. e simplu
a iubi sau a nu iubi? asta e intrebarea...de fapt intrebarea e : cat de simplu e cu iubirea? ce sa fie simplu cand ai impresia ca esti un peste care stie sa inoate si totusi se ineaca..
wraa....wraaa...wraaa..


27 mai 2011

blind..again..

"Maybe you could not believe it.."



"But I couldn't make you see it.."


si uite asa se apropie iarasi momentul despre care am scris la nesfarsit pe blogul asta...momentul before sleep..cand lasam zambetul la o parte si se arata dupa zambet...un dor..o tristete...dorinte..vise...si intrebari...multe intrebari..
de ce nu vreau? de ce nu mai pot? de ce refuz? de ce? de ce? cum ar fi fost daca? cum ar fi daca?
cert este ca e acel moment in care tii ochii stransi, stransi..si atunci cand ii deschizi astepti sa vezi ceva...sa simti ceva...sa stii ca a fost doar un vis urat si ca totul e bine si ca nimic din ce credeai ca esti nu e...
dar nu e asa..niciodata nu e asa...eu sunt tot timpul acolo..aceeasi....iar tu...departe...mult prea departe...