Blind

"After all this time
 I'd never thought we'd be here
 When my love for you was blind
 But I couldn't make you see it
 I loved you more than you will ever know
 A part of me died
 The minute that I let you go..."



Lifehouse - Blind

Asculta mai multe audio diverse

Tarziu

"imi pun capul pe perna..inchid ochii si simt un gol..si simt cum ma afund si ma tot duc in jos, jos de tot..ca o prapastie..."
"si sa stii ca as smulge pielea de pe mine..pentru ca oricum ma doare..."

"e frumos, e prea frumos la tine-n suflet
 e tarziu, e prea tarziu la mine in suflet.."

Goodbye for now..

simt ca mi-am pus pe repeat copilaria..nu mai sunt spectator..sunt participant activ...parca plutesc..parca in fiecare dimineata ma asteapta cineva in baie cu o ranga si ma loveste fix in cap..si nu mai stiu ce fac, ce zic, pe ce lume traiesc..
nu reusesc sa percep nimic din ce se intampla..de ce zic ceva..de ce aud ce aud..de ce cuvintele dor? de cand am ajuns eu sa zic cuvinte care dor? de cand iubirea nu mai e iubire? de cand? adica..totul s-a prabusit si parca sunt numai cioburi peste tot..si nu le luam pentru a incerca sa ne punem sufletul la loc..ne taiem cu cioburile..le aruncam unii in alti si nimicim tot..tot ce a fost..tot ce a ramas..
ma comport de ca si cum in curand jumatate din mine va muri..si nu imi pasa de nimic pentru ca stiu ca ceva din mine va muri...voi vedea bagaje...voi cauta acelasi parfum..voi cauta soapte..ma voi intoarce cu fata la perete si nu voi gasi nimic..imi va fi dor...voi regreta tot ce am spus..imi voi dori sa dau timpul inapoi..sa ma intorc la inceput de 2010..va fi prea tarziu...
"te iubesc dar nu-mi place de tine"..am auzit fraza asta de la cinci ani si nu am inteles-o niciodata si mi se parea cea mai mare porcarie pe care cineva poate sa o scoata..acum inteleg...iubirea nu e suficienta..nu e suficienta..si daca o farama de egoism apare in ratiune atunci se duce totul de rapa..si farama de egoism se transforma in munte de egoism..si atunci nimeni nu mai cere de la iubire decat ce vrea sa primeasca..
incerc sa ma adun..sa stiu..sa gandesc..sa actionez inspre a gandi..dar ma lovesc de un zid..ma lovesc de mine..e ca si cum ma bat singura...as vrea sa dau frau liber simtirilor..si reusesc pentru 20 minute si apoi vine din nou valul de ratiune, principii, decizii ce au fost luate si trebuiesc respectate..
inchei..ma asteapta niste vise..sper sa fie cu praf de stele si vama...
eu nu o sa regret vreodata ca te-am cunoscut.....am stiut ca dupa iubire si fericire va veni si tristetea si dezamagirea...nu regret nimic...poate doar ca nu suntem construiti altfel..poate daca am fi avut suflete mai pure si niciodata ranite ar fi fost mai usor...imi e frica de noptile ce vor urma..
o sa imi fie teama sa dorm..teama sa ma asez in pat...imi e asa de frica de acest "fara tine"...si poate tu nu crezi nimic..dar...eu stiu...ca o sa doara...o sa doara tot..mai tare decat doare acum...o sa fie un infinit gol..si atat...



"In the sunlight that's where I'll be



In the moon night close your eyes, you will see me


In the sunrise in the twilight


I'll be the morning and the evening star


I will be there with you wherever you are"

2 Ani + Comandante Che Guevarra

Se implinesc doi ani..exact acum..
am rostit a fraza...si dintr-o fraza s-a nascut o poveste...si tot mai sper la un final fericit cu zambete si vesnica neuitare...
o sa las melodia sa vorbeasca...si amintirile cand topaiam ca nebunii exact pe melodia asta..in vama...pfff...
ooooooooooffff

2 Ani + Comandante Che Guevarra

Se implinesc doi ani..exact acum..
am rostit a fraza...si dintr-o fraza s-a nascut o poveste...si tot mai sper la un final fericit cu zambete si vesnica neuitare...
o sa las melodia sa vorbeasca...si amintirile cand topaiam ca nebunii exact pe melodia asta..in vama...pfff...
ooooooooooffff

Horoscop Varsator 2010

Sfarsit de an 2009. Povesteam la un moment dat cu Dan cum ca o sa fie cel mai minunat an ptr nativii zodiei Varsator: bani, cariera, dragoste...alt an ca asta va mai veni peste 10 ani..ete na..serios????
nu chiar..si nu a fost deloc asa...
prima jumatate a anului a fost intr-adevar precum s-a preconizat...dragutza...excursie la viena...dragoste..fluturi..etc etc..
a venit vara si s-a dus si frumusetea.
am luat o decizie..ce mi-a afectat tot restul anului..am distrus o prietenie..m-am indepartat de cele mai apropiate fiinte de sufletul meu..mi-am autoranit sufletul si am ajuns sa regret oarecum faptul ca am renuntat la mica mea familie feminina...:)..
anyhow..am distrus munti..am doborat soarele si s-a facut noapte..si noapte tot e..si ziua si lumina intarzie sa apara..
nu imi pun niciun fel de speranta in anul ce va veni...sper doar ca voi recladi muntii, ca va veni soarele...si ca voi zambi asa cum rar zambesc acum...
sper ca sufletul sa imi fie un folk you, sau o seara cu ducu bertzi...
"nu prea era ca visul meu..era mai rau"..cam asa a fost anul 2010
imi este dor de fetele mele..sa ajung acasa, sa vorbesc neincetat, sa fumez neincetat..sa ma plang intr-una ca a noastra casa e jegoasa...sa povestim pana noaptea tarziu...sa bem cafea...sa orice...sa nu tragem apa la baie..ca nu avem cum...
anul 2011 va fi un an fara vama si fara mare...voi renunta la Vama..la bronz..si la nisip...vara asta vreau sa cutreier muntii..sa imi recapat sufletul pe creste....
voi incheia cu doua melodii acest an..una care sa descrie ce simte sufletul si inca una..ptr ca este cea mai frumoasa melodie ce mi-a fost dedicata in acest an..



si multumesc Andre ptr dedicatie.. :) I really do feel like a Magical Mistake.. :)

Cel mai tare ma doare..ca noi ne-am iubit..doar de 1000 de ori

am ajuns din nou sa scriu...voi reincepe sa scriu probabil..ptr ca imi e mai bine sa imi stiu mintea si cuvintele retarde alb pe negru..mi-am dorit tot timpul sarbatori cum niciodata nu am avut..doar anul trecut visul mi s-a apropiat de realitate si atat..anul asta tot ce am simtit a fost o singuratate brutala..
nu m-am regasit niciunde..doar un zambet de copil inocent mi-a tresarit sufletul..si iata-ma in toata splendoarea intr-o alta bucatarie cu un alt pachet de tigari..si cu aceeasi singuratate vesnica...aceeasi fuga de realitate si aruncare in valuri si vise si dorinti...
viata si deciziile m-au lovit atat de tare incat nu stiu cum sa ma ridic, nu stiu cum sa ma adun, stiu nimic, fac nimic si incep sa visez nimic..macar pana acum mai era ceva de capul meu...mai stiam un suflet suferind, o lacrima isterica, amintiri, dureri, zambete..acum e totul atat de gol si nici o linie in orizont..chiar nimic...
"se prabusesc altarele iubirii"..pavel  corut stia ce stia...am mai scris chestia asta..acum nu se prabuseste doar iubirea..se prabuseste tot...iubire si ganduri si soapte..se evapora tot si ramane nimic...
am avut intr-o zi o revelatie: trebuie sa lupt..si atunci am inceput sa lupt..cu mintea, cu principiile, cu listele imaginare, cu sufletul...am iertat, am fost iertata, am iertat iarasi, iarasi am fost iertata...am ignorat defecte, mi s-au ignorat defecte, am distrus cuvinte prin cuvinte...poate lupta nu s-a vazuat si nu am aratat-o, dar ea a fost o lupta, a fost chiar un razboi...am ales sa iubesc si sa ma uit si sa iubesc si sa iert si sa fiu iertata..dar pana si sufletele se satura sa lupta si sa iubeasca...
am transformat frumusetea unei iubiri in chin, isterii, gelozii si durere..toate duse la extrem...si de aici incolo singuratate...am vrut de atatea ori sa ignor ce simt si sa dau cu piciorul si totusi am ramas..si am tot sperat..si speranta moare ultima..si daca speranta moare se pare ca ramane doar durere si singuratate si nimic..
sa vina cineva sa imi spuna ca de maine se schimba tot...si ca totul va fi bine..as da orice..dar nu vine nimeni..si maine tot in bucataria asta o sa fiu..cu aceleasi ganduri..aceleasi frustrari..aceleasi intrebari..
dar de ce? de ce trebuie sa se ajunga aici? de ce oamenii se iubesc...si mai apoi se despart..si mai apoi? cum trebuie sa fie? trebuie sa continuam ca si cum nimic nu ar fi fost? ca si cum nu am fi suferit? ca si cum totul e roz? pana cand sa se tot refaca sufletul din atatea si atatea dureri? si cum sa mai pot iubi cand stiu cat doare? si cum zice si melodia.."ne-ar trebui 1000 de ani sa recladim..ce-am sfaramat cu despartirea noastra"....
si iubirea e oarba...tot timpul e oarba..dar cand nu mai e oarba..asta nu inseamna ca nu mai e iubire...daca nu ar fi fost atata mare si atata magie si atata nisip mi-ar fi fost mai usor?
si incheiem cu o melodie care m-a facut sa plutesc in anul 2010...sa zbor...

"dar astrul noptii a asfintit..iar intre noi pustiu si gol"(pavel corut, again..)